Bebe s-a ridicat singur in picioare sprijinit de pat pe la 6 luni. Mare bucurie a fost pe capul nostru cand am vazut. Si toata lumea imi spunea ca o sa mearga repede in picioare ca se vede ca nu are stare si ca este ambitios. Timpul trecea si bebe nu vroia sa mearga singur, doar pe langa pat, pe langa masa, agatat de picioarele mele, etc.
Cu 10 zile inainte sa implineasca 1 an, intr-o miercuri seara cand eu si sotul meu ne uitam la un film si bebe era pe jos cu jucariile lui, s-a intamplat minunea. Era el concentrat acolo cu jucariile si deodata ia o jucarie in maini si apoi se ridica in picioare si a plecat sa duca jucaria mai incolo. Am ramas amandoi muti de fericire mai intai, apoi am facut eu un sunet de uimire si atunci a cazut in fund.
L-am luat, l-am pupat, l-am imbratisat, l-am felicitat, eram in culmea fericirii, mai mai sa-mi dea lacrimile de fericire. Apoi l-am lasat iar jos si l-am chemat la mine, insa a venit de-a busilea. Apoi, cand a plecat la jucarii, iar a facut cativa pasi in picioare si noi l-am aplaudat. De atunci, se ridica in picioare si aplauda si el. Nu va puteti imagina cum ne simteam.
Incetul cu incetul a inceput sa faca din ce in ce mai multi pasi, cade, se ridica si iar merge. Imi place ca nu renunta, chiar daca mai cade si se mai loveste, el tot se ridica si merge.
De retinut, ca nu am insistat sa mearga, adica nu l-am luat de manute sa mearga de colo-colo. L-am lasat pe el sa se dezvolte in ritmul lui, sa mearga el cu masinutele, cu cate un scaun, pe langa mobile, pana a prins curaj sa mearga singur. Mergeam cu el tinandu-l de manute, doar cand ma lua el.
Deci dragelor, fiecare copil se dezvolta in ritmul lui si avand rabdare veti vedea ca totul va fi bine.
Va astept si pe pagina de FB: Casa de Mamica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu