Statul acasa cu copilul

Statul cu un copil este o problema mult dezbatuta. Toate mamicile stim ca statul acasa cu un copil, nu inseamna stat, ci munca.
Doar mamicile care au stat acasa cu un copil pot sa inteleaga, pentru ca de multe ori cei din jur, nu stiu cata munca presupune statul acasa cu un copil (nu mai vorbesc de 2-3, ca deja ma ia ameteala). Si mai ales atunci cand nu te ajuta nimeni. Trebuie sa ai grija de copil, sa faci mancare, sa mergi la cumparaturi, sa speli, sa calci, sa aranjezi prin casa de 10 ori pe zi, pentru ca un copil nu va sta niciodata cuminte lansand toate lucrurile la locurile lor, nuuuu....va lasa haos in urma lui. Si dupa ce vede ca ai aranjat ceva, fix acolo se duce sa le deranjeze. Si apoi se uita la tine si rade cu profta, de parca tu asta asteptai, sa-ti mai dea el ceva de facut. Norocul lui este ca e tare simpatic si rade asa frumos, ca imi insenineaza ziua si uit sa ma mai supar pe el.
Deeeci, concluzia este ca am avut multe zile in care eram mai obosita decat dupa o zi la birou. Desi, mai auzi lucruri de genul "de ce esti obosita, ca doar stai toate ziua acasa?". In acele momente, simt cu fierbe sangele in vene si imi vine sa bat pe cineva. Dar asta e "apa trece, pietrele raman".
Eu ma bucur sa vad asa multe mamici care aleg sa stea acasa cu bebelusii lor in primul an de viata, chiar 2 ani. Se intampla asa multe lucruri minunate in acest timp, incat merita fiecate clipa petrecuta acasa.

La slabit inainte

Azi voi aborda un subiect foarte "fragil"pentru multe persoane, inclusiv pentru mine, si anume SLABITUL.
Majoritatea femeilor se ingrasa in timpul sarcinii si apoi le este foarte greu sa scape de kg nedorite, mai ales cand aproape toata atentia noastra se indreapta catre cel mic. Eu aveam destule kg in plus inainte de sarcina insa, lucru care m-a obligat sa fiu atenta sa nu ma ingras prea mult in timpul sarcinii. Din fericire, nu am poftit la dulciuri (care reprezinta principala bariera intre mine si slabit), asa ca am reusit sa pastrez o limita acceptabila.
Acum la peste 1 an si 3 luni de la nastere, am hotarat sa reiau lupta cu kg in plus. O sa fie o lupta lunga si grea, dar din care trebuie sa ies victorioasa.
In primul rand trebuie sa reduc dulciurile la minim, de preferat la zero. Daca reusesc acest lucru, atunci mi-ar fi simplu sa slabesc, pentru eu nu sunt o persoana care sa manance carne multa (mananc doar piept de pui), fast-food sau prajeli, etc, insa la dulciuri si cola sunt de neoprit. Voi incerca sa beau si cafea verde, o cana in fiecare zi pentru ca am citit ca ajuta la reducerea poftei de dulce.

In al doilea rand, trebuie sa reincep sa fac sport. Am o banda de alergat care sta degeaba de prea mult timp. Dupa accidentul la genunchi, nu am avut voie s-o folosesc. Acum insa as putea, dar trebuie sa o iau treptat, mai ales dupa atata pauza de la miscare.

Cine doreste sa mi se alature in aceasta grea lupta, este binevenita. Dragele mele, daca nu o facem pentru noi, atunci macar pentru copiii nostri, pentru ca merita sa aiba mame sanatoase si in forma.

PS: Mi-am instalat pe telefon aplicatia "Masoara-ti greutatea" pentru a tine evidenta kg pierdute :)

Va astept si pe FB: Casa de Mamica
Voi incerca sa postez acolo mai des meniurile mele si cat sport fac. Fiti indulgente insa, macar la inceput. Succes!

Craciunul in 3

Anul acesta a fost al doilea Craciun in 3. Primul in care nu am avut brad ornat. Dar nu regret, V. a umplut casa mai mult decat ar putea sa o faca orice brad :)
Initial am vrut sa facem brad, insa la cum am vazut ca trage bebe de toate alea, mi-a fost frica sa nu-si puna si bradul in cap. Vedem la anul ce o fi.
Prima zi de Craciun am petrecut-o la nasi acasa, unde V. a fost tare agitat. Cand am intrat in casa lor, am inceput sa scanez sa vad ce si-ar putea pune in cap sau ce ar putea darama/strica.....si am gasit multe. Concluzia a fost ca si eu si sotul meu nu prea am avut o clipa de liniste, am alergat de colo colo dupa V.
Nu a vrut aproape deloc sa doarma la pranz, doar maxim 30 minute in bratele sotului intr-o camera alaturata sufrageriei. Insa seara dupa ce am ajuns acasa, a dormit fara sa se trezeasca pana a doua zi dimineata pe la ora 9.00 (el de obicei se trezeste o data noaptea).
Problema a fost si cu mancarea, pentru ca nu a vrut sa manance mai nimic. Noroc ca a avut nasa niste paine de secara cu diverse seminte (facuta acasa de ea) si i-a placut lui V. De asemenea o banana, dar atat. In rest, orice ii dadeam scuipa. A mancat un castronel de tocanita de legume cand am ajuns acasa seara.
A doua zi, au venit in vizita parintii si socrii si s-au jucat toata ziua cu bebe. Problema a fost ca iar nu a vrut sa doarma la pranz. El vroia sa stea cu oamenii mari, nu sa doarma. Am avut probleme si cu mancarea.
Deci, copilului meu ii place sa se joace si sa stea cu oamenii, nu sa piarda timpul cu somnul si mancatul (probabil asa se gandeste el). Bine macar ca sunt rare zilele cand iesim sau cand avem multi musafiri, pentru ca atunci cand suntem doar noi acasa, mananca si doarme fara probleme.
Nu stiu daca asa se intampla si cu alti copii, dar al meu nu are stare o clipa, mai ales cand vede alti oameni/copii.

Dar e un copil sanatos si frumos si asta e tot ce conteaza, iar Sarbatorile sunt din ce in ce mai frumoase impreuna cu el :)

Igiena Orala la bebelusi

Primii 2 dinti ai bebelusului meu au aparut la vreo 4 luni. Apoi, in 1-2 saptamani inca 2. A plans, a facut scandal, degetele in gura, rodea orice prindea, dar din fericire a dormit noaptea si nu a facut febra.

Cand mireasa isi rupe piciorul la nunta

Nu, nu este o gluma. Chiar mi-am rupt piciorul la nunta mea, mai exact niste ligamente la genunchi, dar tot cu piciorul imobilizat am ajuns.

Cum sta treaba cu alintatul

Inca de cand eram gravida tot auzeam ca trebuie sa fiu atenta sa nu-mi alint copilul, sa nu-l invat sa fie dependent de mine, ca nu trebuie sa-l invat in brate, etc. Culmea e ca unele persoane care imi dadeau aceste sfaturi au niste copii foarte alintati (cel putin din punctul meu de vedere) si dependenti de parinti, asa ca am invatat sa filtrez sfaturile care le primeam si inca le primesc. Va sfatuiesc sa faceti la fel.

Cat de gros imbracam bebelusii?

Odata cu venirea frigului, apare problema "cat de gros de imbracam" si mai ales pe cei mici.
Daca adultii stiu de obicei cum sa se imbrace ca sa se simta bine (spun "de obicei" pentru stim cu totii ca o mai dam si noi in bara. Ne imbracam prea gros sau prea subtire si apoi tot noi ne plangem), acest lucru nu este valabil si pentru cei mici.